Folclor Autentic Românesc

Postări de pe pagina de facebook.

Continue reading

Posted in Ardeal, Jocuri (dansuri), Maramureș, Rit nuntă, Rituale-ceremoniale | Tagged , , , , | Scrie un comentariu

Maria Tănase. Cântece populare. 1953-1961 (dublu CD)

Luna aceasta a apărut la Editura Casa Radio excepționalul dublu CD Maria Tănase. Cântece populare. 1953-1961, dedicat centenarului Mariei Tănase. De ce spun excepțional? Pentru că este primul album care redă înregistrările Radio ale Mariei Tănase la o calitate superioară a sunetului, de pe benzile magnetice originale, fără efecte audio inutile aplicate, care iscă să știrbească, până la urmă, specificul acestor piese. Un alt aspect este acela că fiecare titlu este însoțit de informații pertinente despre înregistrare (data înregistrării, cota la care banda se află în fonotecă, orchestra acompaniatoare și dirijorul acesteia) și despre originea (sau povestea) cântecului pe care înregistrarea îl conține. Continue reading

Posted in Maria Tănase, Personalități | Tagged , , , , | Un comentariu

Maria Tănase 100

Astăzi, 25 septembrie 2013, sărbătorim împlinirea a 100 de ani de la nașterea marii noastre artiste Maria Tănase, un nume ale cărui litere aurite stau cu mândrie în lada de zestre a acestui neam și una din marile personalități care ocupă un loc special în adâncul sufletului meu. Prin acest articol nu mă voi înscrie în clișeul presei de astăzi, care la astfel de evenimente se plafonează la a enumera informații inspirate sau luate (într-o altă exprimare) de pe Wikipedia și care, pe deasupra, o înfățișează numai ca un agent secret sau ca o divă nesătulă de sex… Voi exprima stăruințele mele adresate unor oficialități în scopul de a se sesiza pentru promovarea și propagarea acestui eveniment cultural.

În naivitatea mea, mă așteptam ca acest an să fie presărat cu emisiuni la TV și radio, festivități, articole de presă, lansări de CD-uri, (măcar) un DVD cu filmările ei etc. – toate acestea în cinstea centenarului Mariei Tănase. Spun cu mare regret că oficialitățile și media au făcut ca acest măreț eveniment să fie inexistent în România. Continue reading

Posted in Maria Tănase, Personalități | Tagged | 2 comentarii

Perinița – de la tradiție nupțială locală la circuit internațional

Se spune că „Perinița”, dans al dragostei sau al sărutului, își are originea în ceremonialul nupțial specific comunei Bătrâni din județul Prahova. La început acest joc se executa în noaptea nunții, în jurul unui car alegoric ce găzduia o parte din zestrea miresei (covoare, carpete, perdele, lucruri brodate și țesute de aceasta etc.). Mai târziu, acest obicei, cu carul, s-a pierdut, în favoarea unui simbol al zestrei – perna (sau perina), ce avea numai rol decorativ (nu se dormea sau așeza pe ea) și care era brodată de fata ce urma să se mărite. Fata „juca” această pernă înconjurată de cercul format din suratele (prietenele) miresei, ce purtau fiecare asupra lor câte o batistă cusută de mâna lor și pregătită pentru flăcăii care urma să le invite pentru prima dată la horă. În acest mod, ea își lua bun rămas de la viața de fată. În această horă se prindeau apoi și băieții, la urmă apărând și ginerică, care lua mireasa la dans. Mirii dansau perna, după care o puneau jos, alături, îngenuncheau și se sărutau. Mai departe se proceda la fel și cu celelalte fete, în ideea că, dacă urmează exemplul fetei măritate, și ele se vor mărita foarte curând. Continue reading

Posted in Jocuri (dansuri), Muntenia, Rit nuntă, Rituale-ceremoniale | Tagged , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Theodor Rogalski: Trei dansuri românești

Compozitorul, dirijorul și pianistul român, de origine poloneză, Theodor Rogalski (1901-1954), discipol al lui Vincent d’Indy (compoziție) și al lui Maurice Ravel (orchestrație) și unul din muzicienii care au jucat un rol important în activitatea muzicală a Radioului public (dirijor și colaborator la alcătuirea orchestrei simfonice în 1930, membru al comisiei artistice și unul din ctitorii programului muzical), a simțit de timpuriu atracția pentru muzica populară și prelucrarea folclorică, gen în care a excelat. În anul 1950 a scris o pagină de mare succes a școlii românești de compoziție cu suita simfonică Trei dansuri românești, formată din Joc din Ardeal, Gaida și Hora din Muntenia. Încă din perioada interbelică a avut legătură directă cu folclorul muzical, când era membru al comisiei artistice Radio, unde i-a admis pentru difuzare pe Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Grigore Kiazim și alți interpreți ai primei generații, socotită ca generația de aur a muzicii populare românești, și în perioada în care a fost director artistic și dirijor al Ansamblului „Perinița” al Sfatului Popular al Capitalei (1950-1952). Continue reading

Posted in Ardeal, Dobrogea, Jocuri (dansuri), Muntenia, Muzică simfonică, Prelucrări | Tagged , , , , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Înregistrare istorică a baladei Meșterul Manole

Variantă a baladei Meșterul Manole (cunoscută mai bine ca Monastirea Argeșului, grație lui Vasile Alecsandri) cântată rapsozii-lăutari Ion Puceanu (voce și vioară) și Dumitru Bursuc (cobză) din loc. Teiș, jud. Dâmbovița, înregistrată pe cilindri de fonograf la începutul anilor ’30 de reputații etnomuzicologi Constantin Brăiloiu și Harry Brauner pentru Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români și editată pe disc Cristal (Electrecord de mai târziu) în 1934. În aceeași perioadă, prof. univ. Dumitru Caracostea organizează o audiție pentru studenții Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București la amfiteatrul „Titu Maiorescu”, unde s-a făcut auzită pentru prima dată muzica baladei, mulțumită acestei înregistrări document care, din nefericire, redă doar un fragment din baladă. Este cunoscut faptul că baladele sunt creații epice, în versuri, cu o întindere considerabilă a textului. Dar observăm că, la final, melodia are încheiere, nefiind vorba despre o scurtare a înregistrării.

Bibliografie
Brauner, Harry: Să auzi iarba cum crește, Ed. Eminescu, București, 1979, pag. 71

Posted in Balade, Muntenia | Tagged , , , , , , , | Scrie un comentariu

Muzica populară românească preluată de străini

Se știe că folclorul nostru muzical a fost de atâtea ori sursă de inspirație și pentru alte popoare, care au fost captivate de acest gen inedit și exotic pentru ele. Mai jos dau câteva din cele mai grăitoare exemple.

Cunoscutul cântec urban de petrecere Aseară ți-am luat basma (aproape nelipsit în repertoriul lăutarilor în perioada interbelică și relansat de Maria Tănase în 1958) în variantă turcă. După cum am înțeles, are un alt text, nefiind vorba de o traducere. Continue reading

Posted in Ardeal, Muntenia, Prelucrări | Tagged , , , , , , , , , , | 4 comentarii