Rapsodiile Române de George Enescu (2)

În articolul anterior am încercat să creionez mai mult temele dominante din prima rapsodie (Am un leu, Hora lui Dobrică, Mugur, mugurel, Hora morii și Ciocârlia), în ordinea apariției lor, care, de altfel, au fost preluate și menținute în conștiința publicului de generațiile de mari lăutari care s-au succedat în sec. XX (Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Nicu Stănescu, Victor Predescu, Ionel Budișteanu etc.), prin concertele și înregistrările lor. Alte teme identificate sunt Hora, Ciobănașul, Sârba (care toate trei se reiau, dar Ciobănașul într-un tempo mai alert), un fragment foarte scurt din marșul militar Drum bun – compus de Ștefan Nosievici (1833-1869), pe versuri de V. Alecsandri -, Banul Mărăcine și Jumătatea de joc, la care avem și o variantă din 1975 interpretată de Mihai Botofei, viorist din Moldova, mai precis loc. Munteni, județul Neamț. Iată că în noianul de melodii urbane, abia spre final s-a strecurat și una de sorginte rustică, din Câmpia Moldovei.

Călușer

Banul Mărăcine este un joc popular stilizat, introdus în mediul intelectual urban (saloane, școli) din Transilvania în anul 1855 și răspândit în toată țara, în urma unei culegeri de folclor pe care au efectuat-o Iacob Mureșianu (poet, publicist, muzician, academician, politician, trăit în perioada 1812-1887) și Ștefan Emilian (profesor de desen, arhitect, pianist) de la călușerii ardeleni Ion Călușeriu și Simion Ciugudeanu din Arieș, Mureș. Denumirea este pusă în legătură cu legenda popularizată de Vasile Alecsandri despre eroul cu același nume. Melodia acestui joc este una dintre cele mai vechi melodii de dans ce au fost consemnate în tabulaturile din sec. XVI-XVII (cea pentru lăută a lui Jan de Lublin și cea pentru orgă a lui Ion Căianu) – fapt ce a favorizat cariera cultă și semicultă ulterioară – și a cunoscut o răspândire mai largă decât teritoriul propriu-zis al țării, în zone (precum Podhale din sudul Poloniei) unde păstoritul și haiducia au fost îndeletniciri ale populațiilor de origine românească, ceea ce a conferit melodiei denumiri ca dans păstoresc sau dans haiducesc.

Neexistând online toate melodiile celei de-a doua rapsodii, pentru a ilustra articolul m-am gândit să fragmentez o înregistrare a acesteia în teme separate. Ca proveniență, ele diferă foarte mult de cele ale primei rapsodii, fiindcă majoritatea sunt melodii pastorale moldovenești, culese de la oamenii satului, nu de la lăutari de oraș, neavând neapărat și o poveste sau o istorie cunoscută. Acesta este și motivul pentru care va părea ca o banală enumerare și nu ca o descriere a lor.

Rapsodia Română Nr. 2, fiind în antiteză cu prima și având un material tematic mai restrâns, redă o atmosferă nostalgică, de baladă, începând cu Sârba lui Pompieru (lăutarul Costică Pompieru, pe numele adevărat Candeanu, născut pe la 1830, și acesta originar din Ploiești). Mai jos avem interpretarea marelui violonist Grigoraș Dinicu, despre care Viorel Cosma relatează că și-a susținut examenul de absolvire al Conservatorului în 1906, printr-un recital la Ateneul Român, „înarmat cu vestita vioară a lui Costică Pompieru”!

Continuăm cu tema cultă Pe o stâncă neagră (legenda istorică Muma lui Ștefan cel Mare, de Dimitrie Bolintineanu, publicată în 1865) a cărei muzică a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher (1823-1898), binecunoscutul compozitor al Horei Unirii. Această temă se va relua spre final, împletită cu fragmente din Sârba lui Pompieru.

De aici, urmează melodiile țărănești despre care vorbeam la început. Prima dintre ele, Bâr oiță, bâr,

doina de jale Văleu, lupii mă mănâncă

și vesela melodie Țânțăraș cu cizme largi, care dizolvă atmosfera tragică, creată de doină. Parcă i s-ar potrivi de minune versurile „Ciobănaș la oi m-aș duce, ciobănașule, / Dar nu-mi place urda dulce, ciobănașule”

Ca ecou pentru prima rapsodie, compozitorul a reluat la final un fragment din tema Ciocârlia.

Și finalul subtil și sublim…

„O melodie și în special o melodie populară are o armonie a ei, firească, singura care o completează. Orice altă armonie riscă să-i altereze caracterul, să-i schimbe semnificația. După mine, armonia naturală a unei melodii care este a tuturor, este și ea a tuturora. Singurele originalități care nu amenință să desfigureze melodia sunt transcrierile acesteia pentru anumite grupuri de voci sau instrumente, sau de voci și instrumente, precum și introducerea extrem de prudentă și discretă a unor ornamentații contrapunctice în caracterul melodiei, cu condiția ca aceastea să nu îngreuneze îmbrăcămintea armonică ce o învăluie. Cu cât o melodie populară este prezentată mai simplu, cu atât mai viu strălucește în toată frumusețea ei.” – George Enescu, iunie 1942

„Dacă Rapsodia I, prin exuberanța ritmurilor ei de dans, prin strălucirea coloritului ei orchestral, este în mod clar o imagine muzicală a unei petreceri populare, cea de-a doua Rapsodie ni se înfățișează ca o frescă istorică din trecutul nostru zbuciumat.” – Zeno Vancea

Bibliografie

  • ***: Dicționar de termeni muzicali, Ed. Enciclopedică, București, 2010
  • ***: Romanian Călușeri, eliznik.org.uk
  • Bentoiu, Pascal: Masterworks of George Enescu. A Detailed Analysis, traducere în engleză de Lory Wallfish, Scarecrow Press, S.U.A., 2010
  • Cosma, Viorel: București: Citadela seculară a lăutarilor români (1550-1950), Ed. Fundației Culturale Gh. Marin Speteanu, București, 2009, p. 180
  • Cosma, Viorel: George Enescu în memoria timpului. Evocări, amintiri, însemnări memorialistice, Ed. Casa Radio, București, 2003, p. 78
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în George Enescu, Lăutărească (urbană), Moldova, Muntenia, Personalități, Prelucrări, Simfonică, Tradițională (rurală) și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Rapsodiile Române de George Enescu (2)

  1. Alex zice:

    Foarte frumos, te respect pentru acest blog si pentru faptul ca stii sa apreciezi ce este de valoare. Pur si simplu aceasta muzica imi face pielea de gaina si ma face sa ma simt mandru ca sunt roman. Asta e adevarata muzica romaneasca, cea autentica nu „folclorul” contrafacut si comercial pe care il auzim la TV pe canale ca Etno sau Favorit, iar aceste rapsodii enesciene sunt niste capodopere nu doar in muzica clasica autohtona, cat si in cea universala.

    Imi amintesc cum in clasa a 10-a la liceu, doamna profesoara de muzica a spus cum aceste rapsodiii romane au fost interpretate in Germania, iar publicul de acolo a fost atat de impresionat de aceste bijuterii muzicale, incat au lovit spectatorii cu picioarele in pamant, aplauzele fiind mult prea putin. Doua fete inculte si cu inteligenta unui breloc (ca sa evit sa spun „prostalauce”) au ras de reactia melomanilor nemti, asa cum a fost mentionata de doamna profesoara. Eu m-am intors cu spatele la ele si le-am spus: „Daca ati sti voi ce pierdeti”. Ele mi-au raspuns cu ceva de genul: „Tu esti singurul din clasa care asculta asa ceva. Du-te si vezi daca mai intereseaza pe cineva.” Nu poate sa placa tuturor, mare pacat ca tinerii din ziua de azi asculta numai tampenii, habar nu au ce inseamna „frumos” si „valoros”..

    Faci o treaba foarte buna Sergiule, bravo ! Tine-o tot asa.

    • Georgiana zice:

      Perfecta dreptate!
      Romanul trebuie sa si recapete demnitatea propriei identitati! Fiecare trebuie sa depuna un mic efort pt acets lucru! Fiecare cat poate!
      Doamne ajuta!

  2. Pingback: Atunci când timpul se opreşte. Rapsodiile române | Bloaga lu’ Crazy

  3. irianu viorica zice:

    DIVIN… ce sa mai spun!Oricum minunat acest blog.sunteti un om deosebit daca v ati gandit sa faceti aceste postari minunate despre folclorul ROMANESC.FOARTE FRUMOS SI INALTATOR pt cei carora le place muzica romaneasca.

  4. Sorela zice:

    De mult asteptam o asemenea analiza. Felicitari si sa va tina Dumnezeu obiceiul!

  5. Pingback: Rapsodiile Române de George Enescu (2) | Je suis Enesco

Părerea dvs.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s