Cântecul „de dragoste” muntenesc

Dintre genurile muzicale răspândite în județul Ilfov (și în județele Giurgiu, Teleorman și Olt, adică în Muntenia sudică – n.m.) este cel cunoscut sub numele de „cântec de dragoste” sau, mai pe scurt, „de dragoste”. Se întrebuințează chiar expresia: „Cântă o dragoste”. Este de la sine înțeles că definiția privește chiar conținutul textului care este prin excelență liric.

„Dragostea”, foarte apropiată de doină, se deosebește de celelalte genuri muzicale prin faptul că este nearhitectonică, adică foarte liberă, întrebuințând o seamă de formule pe care cântărețul le orânduiește după bunul său plac. Pentru acest cântec mai este caracteristică și mărimea ambitusului, adică distanța foarte mare între notele extreme sau, cu alte cuvinte, de la nota cea mai înaltă, până la nota cea mai joasă, avem de-a face cu o întindere foarte mare.

„Dragostea” cântată de lăutari este întotdeauna completată printr-un interludiu instrumental între strofele cântate din gură, interludiu ce are ritm ușor de horă.

(Fragment extras dintr-o ediție a emisiunii „Geografia muzicală a României”, emisiune îngrijită de etnomuzicologul Harry Brauner și radiodifuzată săptâmânal în perioada anilor 1944-1948)

Maria Tănase și taraful Ilie Rădulescu din Pitești. Înregistrare din 1938.

Etnomuzicologul Tiberiu Alexandru susținea că la baza deprinderii de către Maria Tănase a acestui cântec s-a aflat cântarea rapsodului Ilie Năstase din Viișoara, jud. Teleorman, înregistrat de Constantin Brăiloiu în anul 1932 pentru Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români (Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” de astăzi).

Nicu Cercel (voce, vioara I) și taraful său (vioară, țambal mic, contrabas) din Chilia, jud. Olt. Înregistrare din 1938, culegător Harry Brauner.

Textul este un dialog al cuplului imaginar. Lăutarul, cu o imaginație poetică și melodică debordantă, nesecată, atribuie femeii replici și îi imită vocea în falset, la octava superioară. Textul se desfășoară la maxima temperatură a subiectului, spărgând cu cruzime limitele omenescului. Numai că totul este o glumă. Opoziția de falset și voce normală, fără funcție de dialog, la încheierea piesei, este o joacă a interpretului, cu intenția unui efect spectaculos.

O interpretare contemporană și tonică a Tarafului de Haïdouks (două voci, două viori, contrabas, țambal mic, acordeon) format aici din lăutari din Roata și Clejani. Textul pune în lumină o retrospectivă a vieții amoroase, începută la ani vreo paișpe, petrecută cu jurăminte dubitabile, făcute în zadar nevestei, și cu consum de rachiu din butoi.

Cântecele „de dragoste”, care se mai aud încă în întreg sudul țării, îndeosebi în versiuni pur instrumentale, sunt pe Vlașca și pe Teleorman aproape la fel de robuste și exuberante ca pe timpuri. Ele au un profil melodic special și un mod de interpretare unic: versurile cântate (senzuale, dar niciodată vulgare) se înseriază ad hoc, în cursul unor dialoguri-competiții la care iau parte toți lăutarii din taraf. O cântare „de dragoste” este un joc pasionant și în bună măsură imprevizibil în care se antrenează deopotrivă muzicanții și ascultătorii lor – atenți, severi și participativi. – prof. dr. Speranța Rădulescu, etnomuzicolog, 1993

Alte cântece de dragoste:

Bibliografie

  • Alexandru, Tiberiu: Maria Tănase, vol. 2, în booklet-ul CD-ului Electrecord cu nr. de cat. EDC 228, București, 1997, p. 11
  • Brauner, Harry: Să auzi iarba cum crește, Ed. Eminescu, București, 1979, p. 425-426
  • Comișel, Emilia, Mariana Kahane, Marian Lupașcu: Document. Arhive Folclorice Românești – Rădăcini, Inst. de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, București, 1999, p. 20-21
  • Rădulescu, Speranța: Cântări la nuntă de pe Vlașca și Teleorman, casetă Ethnophonie nr. cat. C-008, București, 1993
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Lirice, Muntenia și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Cântecul „de dragoste” muntenesc

  1. irianu viorica zice:

    suntem UNICI si FRUMOSI !

Părerea dvs.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s