Scurtă retrospectivă a carierei Mariei Tănase

Acum 102 ani, în această zi, se năștea Maria Tănase, cea care avea să devină un simbol al muzicii românești, o personalitate complexă – atât divinizată, cât și criticată, în special de folcloriști – la care a contribuit elita intelectuală interbelică bucureșteană. Este considerată în general a fi numai interpretă de muzică populară, dar s-a dovedit … Continue reading Scurtă retrospectivă a carierei Mariei Tănase

Înregistrare istorică din 1934 a baladei „Meșterul Manole”

În popor, baladele erau numite natural cântece bătrânești. Baladă se spune numai la școală de la Alecsandri încoace, iar în termeni și mai prețioși cântec epic. Varianta de față a cântecului bătrânesc Meșterul Manole (cunoscut mai bine ca Monastirea Argeșului, grație tot lui Alecsandri) redată de bătrânii rapsozi-lăutari Ion Puceanu (voce și vioară) și Dumitru Bursuc (cobză) din loc. … Continue reading Înregistrare istorică din 1934 a baladei „Meșterul Manole”

Cântecul „de dragoste” muntenesc

Dintre genurile muzicale răspândite în județul Ilfov (și în județele Giurgiu, Teleorman și Olt, adică în Muntenia sudică - n.m.) este cel cunoscut sub numele de „cântec de dragoste” sau, mai pe scurt, „de dragoste”. Se întrebuințează chiar expresia: „Cântă o dragoste”. Este de la sine înțeles că definiția privește chiar conținutul textului care este … Continue reading Cântecul „de dragoste” muntenesc